BOCȘA FILM FESTIVAL-Promovăm Cartea, Filmul și Ținutul Natal-

BOCȘA FILM FESTIVAL

Promovăm Cartea, Filmul și Ținutul Natal

        

text GABRIELA ȘERBAN

Timp de patru zile orașul Bocșa a fost în sărbătoare!

O sărbătoare a cărții, o sărbătoare a oamenilor de cultură și de condei, o sărbătoare a celor care iubesc natura, literatura și filmul!

         Cea de-a II-a ediție a Festivalului de Film de la Bocșa s-a desfășurat sub motto-ul „Promovăm Cartea, Filmul și Ținutul Natal”, organizatorii dorind să îmbine armonios literatura și filmul, arta cinematografică și alte arte.

         În același timp, s-a dorit promovarea orașului, a zonelor turistice și de agrement, precum și a oamenilor de seamă din Bocșa de ieri și de azi.

         Evenimentul a debutat joi, 14 iulie 2022, în sala de festivități a Primăriei Orașului Bocșa, deschiderea evenimentului aparținând primarului orașului Bocșa, dr. Mirel Patriciu Pascu, și regizorului Ioan Cărmăzan.

 Scriitori din Timișoara, Reșița, Lugoj și Bocșa au fost invitați pentru a-și prezenta cărțile, editurile și revistele, precum și diversele proiecte culturale. Iar punctul forte al evenimentului a fost întâlnirea cu maestrul Ioan Cărmăzan și cărțile acestuia!

         Au răspuns invitației scriitori importanți și dragi prieteni ai bibliotecii bocșene: Nina Ceranu (Timișoara) a prezentat Editura „Eubeea”, dar și volumele „Clubului de la Timișoara” în care semnează o serie de scriitori timișoreni coordonați de bagheta magică a regizorului Ioan Cărmăzan (București); de asemenea, scriitoarea Nina Ceranu a ales câteva dintre volumele proprii, însă cel mai „discutat” a fost romanul „Cele trei fețe ale orașului”, la acesta făcând trimitere și Maria Nițu, dar și Rodica Pop.

        

Scriitorul Vasile Bogdan (Timișoara), unul dintre cei mai apropiați timișoreni de Bocșa, și-a prezentat atât cărțile, cât și proiectele editoriale care, evident, nu ocolesc acest mirific oraș de pe Bârzava. Vasile Bogdan a vorbit despre proiectul „Jurnalele lui Tata Oancea” pregătind cel de-al V-lea volum, și-a prezentat cel mai recent roman intitulat „Cumpăna”; a prezentat volumul „Roțile curajului”, dedicat lui Vasile Stoica…, precum și cel de-al doilea volum al mamei sale, Margareta Bogdan.

         Profesorul și prozatorul Titus Suciu (Timișoara) a depănat amintiri legate de Bocșa, orașul tinereții sale, și a recitat „Șoapte… pentru alintul Alenei”. La fel a procedat și muzicologul Constantin-Tufan Stan (Lugoj), bocșeanul căsătorit la Belinț și trăitor la Lugoj, care a povestit, alături de colegul său Ioan Cărmăzan, amintiri din Bocșa de altădată. De asemenea, cercetătorul Constantin-Tufan Stan a adus în atenția publicului prezent familia Bredicenilor, o carte care face parte din categoria restituirilor biografice ale unor personalități care au jucat un esențial  rol politic și cultural în Banatul secolelor XIX-XX.

         Excepționale au fost intervențiile scriitoarelor Manolita Dragomir-Filimonescu (Timișoara) și Rodica Pop (Timișoara), precum și prezentările Mariei Nițu (Timișoara), una dintre cele mai talentate realizatoare de cronici literare, un critic care, după cum scria maestrul Cornel Ungureanu, „cartografiază cu acuratețe literatura din imediata apropiere, e un cărturar mobil, interesat de document, de confesiune, de paginile uitate ale provinciei literare.”

        De asemenea, Maria Nițu a recitat din cel mai recent volum de versuri care-i poartă semnătura, introducând publicul, cu sensibilitate și talent, în „sertarul umbrei”.

Încântătoare a fost, și de această dată, poeta Silvia C. Negru (Timișoara), o prezență vie și dinamică, o voce distinctă care, după cum scria Gheorghe Secheșan, „construiește un spațiu poetic amplu, un tărâm imaginar mito-poetic propriu, în care aduce la rang de zeități și instanțe divine absolute, sentimente proprii, gânduri, idei.”

         Silvia C. Negru și-a prezentat câteva cărți de poezie – Flacăra cu trup de gând (Timișoara: David Press Print, 2021) și Carte ce-o deschizi cu inima:  antologie de poezii pentru copii (Timișoara: Eurobit, 2021) – iar surpriza a fost cel mai recent volum care-i poartă semnătura și care este o antologie de proză scurtă și povestiri, prefațată de conf. univ. dr. Otilia Sârbu: Pașii Nereidei (Timișoara: David Press Print, 2022).

         Doamna prof. Irina Goanță (Liebling/Timișoara) a acceptat invitația bibliotecii bocșene și, însoțită de prof. Nicoleta Mărghitaș, a participat la evenimentul din 14 iulie 2022 de la Bocșa prezentând două volume recente: Liebling înainte de finală (Timișoara: David Press Print, 2020) și Tradiții, Arte și Literatură – vol VII  (Timișoara: David Press Print, 2021). Ca excepțională susținătoare și succesoare a muncii profesorului și scriitorului Ștefan Goanță, Irina Goanță desfășoară o extraordinară activitate cultural-editorială prin Fundația Ateneul Cultural „Ștefan Goanță”. De altfel, Simpozionul Național de Literatură și Arte „Colocviile de la Liebling: Convergențe culturale” a devenit un eveniment cu tradiție, în acest an urmând a se desfășura cea de-a XII-a ediție.

         Remarcabilă a fost și prezentarea cărții „Arhanghelul” din Birda. 10 ani în slujba comunității parohiale, coordonatorul volumului, preot dr. Valentin Bugariu (Birda, Timiș), susținând un expozeu elevat și interesant cu privire la activitatea culturală ca misiune a slujitorilor Domnului, precum și cu privire la propovăduirea Bisericii prin intermediul presei scrise.

         Pentru că în data de 14 iulie este sărbătorită și în instituțiile de cultură din România Ziua Franței, întâlnirea de la Bocșa s-a încheiat cu versuri recitate în limba franceză de frumoasa și talentata Manolita Dragomir-Filimonescu, o poetă sensibilă și o excepțională traducătoare de limbă franceză. De asemenea, a fost prezentată revista L’agora, revista Societății Poeților Francezi la un număr aniversar – 100 -, precum și un volum de versuri al unei poete din Japonia – Shizue Ogawa. Un suflet la joacă. Timișoara: ArTPress, 2015 – volum realizat după o ediție franceză, în traducerea Manolitei Dragomir-Filimonescu.

Ziua de 15 iulie 2022 a debutat tot cu o întâlnire a oamenilor cărții alături de publicații, volume, reviste și proiecte cultural-editoriale din Reșița, Timișoara, Lugoj, Anina și Bocșa.

         Cea care a deschis seria evenimentelor din ziua de vineri, 15 iulie, a fost Doamna Culturii Cărășene, dr. Ada D. Cruceanu Chiseliță (Reșița), cea care, după o excepțională incursiune în istoria Bocșei culturală și industrială, a prezentat cel mai recent număr al revistei „Reflex” (An XXIII (serie nouă), nr. 1 – 6 (256-261) – ianuarie – iunie 2022), revista de artă, cultură și civilizație a județului Caraș-Severin. De asemenea, Ada D. Cruceanu a făcut referire la volumele Doinei Gârboni și Ana Kremm, precum și la cărțile jurnalistului-scriitor Victor Nafiru.

         Astfel, „microfonul” a fost transmis, într-un fel sau altul, spre Victor Nafiru (Reșița) și cele două volume supuse atenției publicului de la Bocșa: romanul „Boschetarul” (Timișoara: Gordian, 2017), postfațat de Ada D. Cruceanu și clasificat ca fiind cel mai bun dintre cele șapte cărți scrise de Victor Nafiru până acum, și „Președinte în derivă”, o carte de „pamflete de citit dimineața la cafea”.

         Tot în cadrul acestui eveniment au fost prezentate volumele talentatelor surori dăscălițe Ana Kremm și Doina Gârboni.

         Prof.Ana Kremm (Reșița) este o voce tot mai prezentă atunci când vorbim despre evenimentele literare de la Bocșa și Reșița. Domnia sa a dovedit în timp că poate fi nu doar un valoros poet, ci și un veritabil critic literar, iar cronicile cărților, pe care le citește și consemnează, se regăsesc în pagini de ziare și reviste. De curând, datorită editorului Gheorghe Jurma, acestea s-au adunat într-un volum intitulat sugestiv Descifrând cărți sau Lecturi cu creionul în mână.

         Prof. Doina Gârboni (Bocșa) a îndrăznit să-și publice versurile destul de târziu și, evident, a cerut opinia criticului Ada D. Cruceanu și a acceptat încurajările surorii sale, Ana Kremm.

De astă dată, Doina Gârboni și-a prezentat volumul Tăcerea din cuvinte, o plachetă de versuri postfațată de Ada D. Cruceanu și apărută sub egida revistei „Reflex” (Reșița, 2018), autoarea mărturisind cu emoție: „Mi-am confiscat propria viață adunând de pe calea ei cioburi colorate pentru a întruchipa un tablou mărginit de o ramă. L-am atârnat într-un loc, semănând a casă, cu un singur perete.”

Rămânând în același registru al oamenilor cărții cu rădăcini la Duleu, trecerea la o nouă carte și un nou autor a fost la-ndemână, Ana Kremm fiind cea care a făcut trimiterea la Gheorghe Ioanovici de Duleu și Valea Mare și la cei 200 de ani de la nașterea acestuia marcați, într-un fel sau altul, în anul 2021. Așadar, în modul cel mai firesc s-a trecut la prezentarea volumului realizat de Ioan Moisa (Reșița) și dedicat memoriei personalității Gheorghe Ioanovici de Duleu și Valea Mare la 200 de ani de la naștere.

Volumul a fost prezentat de scriitorul și editorul Gheorghe Jurma (Reșița), precum și de prof. Ana Kremm și istoricul Mihai Vișan, autorului Ioan Moisa revenindu-i misiunea de a explica, de a merge pe firul acestei importante operații de recuperare a unor documente, studii, cercetări, pentru a-l repune în valoare pe omul politic, academicianul Gheorghe Ioanovici, personalitate de seamă a Banatului, care în perioada 1865 – 1881 a fost deputat al circumscripției electorale Bocșa în parlamentul maghiar de la Pesta.

Tot criticului și editorului Gheorghe Jurma i-a revenit frumoasa misiune de a-i prezenta pe poeții Iulian Barbu și Nicolae Sârbu.

Iulian Barbu (Reșița) este unul dintre cei mai harnici și talentați scriitori ai Reșiței, un fidel și important colaborator atât al revistei „Bocșa culturală”, cât și a multor alte reviste din Banat și din țară. Volumul prezentat la Bocșa a fost cel intitulat atât de frumos „Raiul de acasă”, volum din care Iulian Barbu a recitat câteva poezii care trimit deopotrivă la ținutul natal, cât și, după cum spunea Gheorghe Jurma, la „opțiunea poetică a visului mereu înălțat spre Poezie.”

Nicolae Sârbu (Reșița), important scriitor român, jurnalist, poet și manager cultural, un obișnuit al evenimentelor de la Bocșa, de astă dată a ales să prezinte un volum omagial, un volum care a văzut lumina tiparului când Nicolae Sârbu aniversa 75 de ani de viață. „Cum am ajuns conte de Ohaba” este o carte care înmănunchează texte apărute de-a lungul vremii în diverse publicații. Sau, cum ar spune, poetic, autorul: „…depun în fața cititorilor și în azapiana „bocceluță cu plăpânde” a timpului, aceste mărturii din viața-mi de hârtie. Într-un fel de bildungsroman spiritual, cu bucuriile și dramele lui. Drept care fac această mărturisire, cum aș murmura o rugăciune privind spre cerul Ohăbii.”

Veniți special pentru evenimentul din 15 iulie 2022, scriitorii Daniel Luca, Nicolae Toma și Camelia Monica Cornea și-au prezentat cele mai recente apariții editoriale, dar și activitatea și proiectele culturale.

Daniel Luca (Timișoara), bibliotecar, doctor în filologie, scriitor și editor, drag prieten al bibliotecii bocșene și al revistei „Bocșa culturală”, și-a prezentat cu mândrie Editura „Castrum de Thymes” de la Giroc, precum și cele mai recente cărți sub semnătură proprie: „Recuperarea umbrei”(versuri) și, tot un volum de versuri realizat în colaborare cu Adela Conciu – „Iubire cu gust de mir” – volum prefațat de Ioan Romeo Roșiianu și postfațat de Daniel Marian.

Poetul și jurnalistul Nicolae Toma (Timișoara) a recitat din versurile proprii apărute în câteva volume, de asemenea și-a prezentat „Foaia Săcoșană”, un periodic al comunității din Sacoșul Mare, afiliat Asociației Publiciștilor Presei Rurale în Banat.

Prezenți la eveniment, poeții Ion Reșinaru (Anina) și Costel Simedrea (Reșița) au încântat publicul printr-un recital poetic, iar Mihai Chiper (Anina) și-a prezentat cel mai recent număr al revistei „Arcadia”.

Bocșeanul Remus Marcel Humă, un pasionat al literaturii dialectale, el însuși cochetând cu scriitura în grai,  a dorit să aducă în atenția participanților și spiritul lui Tata Oancea, recitând câteva versuri proprii în grai bănățean, iar muzicologul Constantin-Tufan Stan (Lugoj) a reamintit apariția volumului „Ioan Vidu: Creația literară” – o culegere de studii, articole, amintiri, discursuri, pamflete și eseuri întocmită de Viorel Cosma – o ediție adăugită și îngrijită de Constantin-Tufan Stan (Timișoara: Eurostampa, 2019).

BOCȘA FILM FESTIVAL PE INSULA „PARADIS,,

Începând cu orele 21.00, în 15 iulie 2022, pe Insula „Paradis” de la Bocșa Izvor, în prezența regizorului Ioan Cărmăzan, primarul orașului Bocșa, dr. Mirel Patriciu Pascu, alături de Ioan Cojocariu și Gabriela Șerban, a dat startul celei de-a II-a ediții a Festivalului de Film de la Bocșa – „Bocșa Film Festival” – o ediție care s-a derulat sub motto-ul „Promovăm Cartea, Filmul și Ținutul Natal!”

Debutul Festivalului de Film de la Bocșa a fost unul cu succes, Insula „Paradis” fremătând de lume, oameni tineri sau mai puțin tineri au ales să se bucure de peisaj, de film și, evident, de întâlnirea cu Ioan Cărmăzan. Însă răcoarea serii, frigul neașteptat de puternic, i-a gonit spre casă, de sfârșitul proiecțiilor bucurându-se foarte puțini curajoși.

Iubitorii de film au putut viziona un scurtmetraj intitulat „Negustorul de amintiri”, realizat în anul 2009 la Bocșa de regizorul Ioan Cărmăzan; filmul a fost proiectat In memoriam Valentin Uritescu, deoarece rolul principal este jucat de regretatul actor; cel de-al doilea film a fost o surpriză pentru publicul de la Bocșa.

La invitația organizatorilor, tânărul regizor Bogdan Dunăreanu, absolvent al Universității din Essex, Anglia, și-a prezentat lucrarea de licență, un film artistic intitulat „Weekend”. Seara s-a încheiat cu un film artistic românesc de colecție, o comedie din seria „B.D-urilor” (Brigada Diverse) – „B.D. la munte și la mare”, un film de 102 minute, din 1971, în regia lui Mircea Drăgan, avându-i în rolurile principale pe regretații actori: Dem Rădulescu, Toma Caragiu, Iurie Darie, Puiu Călinescu și Jean Constantin