În noaptea de 4 spre 5 Mai 1955, George Enescu, marele compozitor, dirijor și violonist român, pleca din această lume, lăsând în urmă o moștenire artistică de necuprins. La exact 70 de ani de la acel moment, îl comemorăm printr-un eveniment cinematografic de amploare – „Enescu, jupuit de viu”, primul film artistic dedicat lui Enescu, semnat de regizorul Toma Enache, aduce în fața publicului latura profund umană și zbuciumul interior al unui geniu care a pus Romania pe harta muzicală a lumii.
Filmul a fost distins cu 40 de premii internaționale, în toate marile categorii: scenariu, regie, interpretare, imagine și coloană sonoră – un succes care a validat atât artistic, cât și emoțional, această creație românească unică.
IMPORTANT: La decizia echipei de producție, filmul nu a fost înscris în nicio competiție oficială a festivalurilor de film sau Gale de film din România, alegere ce reflectă o poziționare artistică independentă și un angajament direct față de publicul românesc.
Proiecția cu numărul 100 a filmului va avea loc în data de 24 Mai, la Paris, în renumita Salle Cortot, într-un eveniment internațional de gală dedicat lui George Enescu.
Proiecții omagiale în România:
3 Mai, ora 19:30 – Ateneul Român, București ( sold out)
2 Iunie, ora 19.30 – Ateneul Român
5 Mai, ora 19:00 – Opera Națională din Iași
6 Mai – Cinema Florin Piersic, Cluj
20 Mai, ora 19:00 – Teatrul Jean Constantin, Constanța
21 Mai – Cinema Muzeul Țăranului Român, București
31 Mai – Filarmonica Pitești

Muzeul Național al Literaturii Române și Editura Palimpsest vă invită luni, 14 aprilie 2025, de la ora 17.00, în Sala Perpessicius, Str. Nicolae Crețulescu 8, la evenimentul de lansare a volumului „Tratament cu argintul viu”, de Bata Marianov.

Invitați: Ion Bogdan Lefter critic și istoric literar, Ioan Cărmăzan regizor, Dana Pocea redactor Editura Palimpsest.

„Cele mai grele lucruri de priceput sunt simple. La fel și marile întrebări, și ele sunt de o simplitate nătângă: de ce viața, de ce moartea, de ce prostia, de ce harul, de ce onoarea, de ce lașitatea. De ce și iarăși de ce. Cred că dacă nu am întreba am fi asemenea caprei bunicii mele din vremea copilăriei care avea priceperea să urce pe scară în podul grajdului, dar nu o mai avea pe aceea de a coborî de acolo. Așa și noi cu întrebările: ni le putem pune, dar nu avem răspunsuri la ele (…). Așa și cu poveștile cărții de față a lui Bata Marianov despre lume, despre idei despre lume, despre felul în care cutare artiști spun ce spun și gândesc despre «ambele amândouă»”, scrie pe coperta a IV-a Daniel Virghi.

Intrarea este liberă.
Vă așteptăm! 

U.A.R.F. vă invită să fiți alături de Tenorul Inimilor, Alin Stoica, la Concertul Aniversar, susținut chiar de ziua sa, pe 30 Octombrie 2024, la Sala Dalles, în compania prietenilor săi.

Evenimentul este structurat în două părți:

• Prima parte va aduce pe scenă cele mai frumoase momente din opereta “Lăsați-mă să cânt!” de Gherase Dendrino, marcând 70 de ani de la premiera acestei capodopere (30.10.1954 – 30.10.2024).
• A doua parte va cuprinde o selecție de canțonete, arii și alte piese celebre.

Vă așteptăm cu drag la o seară muzicală deosebită, plină de emoție și rafinament artistic!

Bilete disponibile pe ticketstore.ro

Avem deosebita plăcere să vă invităm la un eveniment deosebit. Sâmbătă – 19 Octombrie 2024 ora 11.00, în incinta Librăriei Cărturești (la parterul Universitățîi de Arhitectură și Urbanism) în Strada Academiei Nr. 18-20, București, în cadrul FNT 2024, vor fi lansate cărțile domnului ALEXA VISARION, regizor, scenarist și scriitor, membru fondator al U.A.R.F.
Ne alăturam și noi acestui eveniment și îi așteptăm cu plăcere pe toți ce care pot da curs invitației.
Ar fi o bucurie să fim împreună la această lansare!

PREȘEDINTE U.A.R.F.
Prof. Univ. Dr. IOAN CĂRMĂZAN

Duminică, 21 septembrie, ora 18.00, la Teatrul de Revistă ”Constantin Tănase”: 𝐂𝐨𝐫𝐧𝐞𝐥𝐢𝐚 𝐏𝐚𝐭𝐫𝐢𝐜𝐡𝐢, fosta soţie a maestrului coregraf Cornel Patrichi, balerină și prim-solistă a Teatrului ”Constatin Tănase”, la revederea cu colegele:  𝐒𝐢𝐝𝐚 𝐒𝐩𝐚̆𝐭𝐚𝐫𝐮, fosta soţie a celebrului interpret Dan Spătaru, alături de fostele balerine 𝐃𝐨𝐢𝐧𝐚 (𝐒𝐭𝐚𝐯𝐚𝐫𝐮𝐬) 𝐓𝐮𝐝𝐨𝐫 și 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐚𝐧𝐚 (𝐌𝐞𝐬̧𝐭𝐞𝐬̧𝐮𝐠) 𝐆𝐚𝐥, alături de regizorul și scriitorul 𝐈𝐨𝐚𝐧 𝐂𝐚̆𝐫𝐦𝐚̆𝐳𝐚𝐧, 𝐏𝐫𝐞𝐬̧𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐔𝐀𝐑𝐅 – 𝐔𝐧𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 𝐀𝐮𝐭𝐨𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐬̧𝐢 𝐑𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐅𝐢𝐥𝐦 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚.

Cu acest prilej au ţinut să viziteze 𝐄𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐬𝐭𝐮𝐦𝐞 𝐝𝐞 𝐭𝐞𝐚𝐭𝐫𝐮 și 𝐨𝐛𝐢𝐞𝐜𝐭𝐞 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚𝐮 𝐚𝐩𝐚𝐫𝐭̦𝐢𝐧𝐮𝐭 𝐮𝐧𝐨𝐫 𝐦𝐚𝐫𝐢 𝐚𝐫𝐭𝐢𝐬̦𝐭𝐢 𝐚𝐢 𝐑𝐞𝐯𝐢𝐬𝐭𝐞𝐢, de 𝐜𝐚𝐢𝐞𝐭𝐞-𝐩𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦 𝐯𝐞𝐜𝐡𝐢, 𝐚𝐟𝐢𝐬̦𝐞 și 𝐟𝐨𝐭𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐢 𝐫𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐮 𝐚𝐫𝐭𝐢𝐬̦𝐭𝐢𝐢 𝐠𝐞𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐫𝐞𝐯𝐮𝐢𝐬𝐭𝐢𝐜.

𝐂𝐨𝐫𝐧𝐞𝐥𝐢𝐚 𝐏𝐚𝐭𝐫𝐢𝐜𝐡𝐢 şi 𝐒𝐢𝐝𝐚 𝐒𝐩𝐚̆𝐭𝐚𝐫𝐮 au privit cu emoţie obiectele donate Teatrului Tănase – JOBENUL lui Cornel Patrichi şi COSTUMUL şi CRAVATA care au aparţinut lui Dan Spătaru…

si:

Joi, 26 septembrie, de la ora 14:00, în Pasajul Colosseum, din Calea Victoriei nr. 48 – 50,

REMEMBER CORNEL PATRICHI – Regele Dansului

Unde va avea loc o reîntâlnire și cu alți invitați speciali, într-un moment special dedicat lui 𝐂𝐎𝐑𝐍𝐄𝐋 𝐏𝐀𝐓𝐑𝐈𝐂𝐇𝐈 – 𝐑𝐞𝐠𝐞𝐥𝐞 𝐃𝐚𝐧𝐬𝐮𝐥𝐮𝐢, în cadrul evenimentului cu același nume al 𝑻𝒆𝒂𝒕𝒓𝒖𝒍𝒖𝒊 𝒅𝒆 𝑹𝒆𝒗𝒊𝒔𝒕𝒂̆ “𝑪𝒐𝒏𝒔𝒕𝒂𝒏𝒕𝒊𝒏 𝑻𝒂̆𝒏𝒂𝒔𝒆”, realizat de 𝐕𝐚𝐬𝐢𝐥𝐞 𝐌𝐮𝐫𝐚𝐫𝐮 și 𝐕𝐚𝐥𝐞𝐧𝐭𝐢𝐧𝐚 𝐅𝐚̆𝐭𝐮.

Acest eveniment va marca redenumirea sălii de balet în 𝐒𝐚𝐥𝐚 𝐝𝐞 𝐛𝐚𝐥𝐞𝐭 „𝐂𝐨𝐫𝐧𝐞𝐥 𝐏𝐚𝐭𝐫𝐢𝐜𝐡𝐢” 𝐚 𝐓𝐞𝐚𝐭𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐑𝐞𝐯𝐢𝐬𝐭𝐚̆.

Valoros balerin şi coregraf, maestru de balet şi actor, CORNEL PATRICHI a fost prim – balerin şi coregraf al Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, unde a debutat, la începutul anilor ’60, în spectacolul “Ca la Revistă”; avea să strălucească pe scenele Sălii Savoy şi a Boemei ca balerin sau coregraf. Supranumit „Regele Dansului” s-a spus că este creatorul varieté-ului, fiind cel care a dus coregrafia de televiziune la rang de artă. Moderator este Marina Almăşan, binecunoscuta realizatoare şi prezentatoare TV.

Printre invitaţii speciali se vor afla: Stela Enache, Maria Nagy, Mihaela Zibileanu, Sida Spătaru, George Enache, Petrişor Luca, Octavian Ursulescu.

 Accesul este liber, în limita locurilor disponibile.

Alexa Visarion s‑a născut la 11 septembrie 1947 în comuna Băluşeni, jud Botoşani. Este căsătorit şi are doi băieţi – Felix Alexa şi Cristian Alexa.
Este regizor de teatru şi film, scenarist, profesor univ. dr. A absolvit Magna cum laude IATC „I.L. Caragiale”, Bucureşti, în 1971 la clasa profesorului universitar Radu Penciulescu. Este doctor în Artele Spectacolului din 2001, susţinând disertaţia Spectacolul ascuns — valenţe interpretative şi spectaculare ale teatrului shakespearian, apreci ată cu distincţia Summa cum laude.

Este Doctor Honoris Causa al UNATC „I.L. Caragiale”, Bucureşti, 2014, Doctor Honoris Causa şi Profesor emerit al Universităţii Na ţionale de Arte „George Enescu” din Iaşi, 2013, şi al Universităţii de Arte din Târgu Mureş, 2013. Este Profesor Honoris Causa al Universităţii „Babeş‑Bolyai”, Cluj Napoca. A lucrat în ţară şi străinătate peste 100 de spectacole pe texte de I.L. Caragiale, A.P. Cehov, W. Shakespeare, G. Büchner, L. Pirandello, L. Blaga, D.R. Popescu, Fănuş Neagu, G. Djagarov, Arnold Wesker, Mihail Sebastian, Eugene O’Neill.

A scris şi regizat şapte filme artistice de lungmetraj: Înainte de tăcere, Înghiţitorul de săbii, Năpasta, Punct şi de la capăt, Vinovatul, Luna Verde şi Ana. A obţinut numeroase premii şi distincţii, printre care: Premiul UNITEM pentru creaţie regizorală (2019), Premiul Academiei Române pentru întreaga cre aţie teatrală şi cinematografică (2008), Premiul pentru întreaga activi tate UNITER (2005), Premiul ATM pentru cel mai bun spectacol (1981), Premiul Secţiei de Critică ATM pentru exegeză scenică şi filmică a operei lui I.L. Caragiale (1979), Marele Premiul la Festivalul Internaţional de Teatru Arezzo (1979). A fondat primul teatru independent, Teatrul Româno‑American Eugene O’Neill, în 1991, şi Asociaţia Culturală „Diallog” (2002).

A publicat numeroase articole, eseuri, intervi uri, dezbateri pe teme artistice şi didactice, cronici, comentarii pe teme de strategie şi management publicate în cele mai importante reviste din ţară şi prezentate pe posturile naţionale de radio şi televiziune. A publicat volumele: Nostalgia Valorii (2018, premiul special al juriului APLER), Împotriva uitării (2017), ANA – sens şi imagine (2014), Goana pe nisip (2012), De la Ziditorul la Zidirea (2007), Cortina de cuvinte (2007), Spectacolul ascuns (2002). Opera sa a fost analizată în volumele Alexa Visarion sau destinul vocaţiei (Ed. Junimea – 2015) şi Univers filmic – Alexa Visarion (Ed. Artes – 2017) şi în emisiuni culturale la TVR şi Radio România.

În 1983, Visarion primește primul Grant Fulbright în domeniul teatrului. În perioada 1985-1986 este invitat să predea la Universitatea din Texas, iar între 1986-1988 îi este acordată o nouă bursă Fulbright și susține cursuri în domeniul filmului la universități din Los Angeles, New York și Boston. Alexa Visarion este autorul unei serii de volume dedicate teatrului și al unor articole, eseuri și interviuri de referință atât pentru domeniul artistic cât și pentru cel didactic. Preocuparea sa pentru teme de strategie și management s-a materializat în cronici și comentarii publicate în importante reviste din țară. Despre personalitatea complexă a regizorului au apărut două cărți: „Alexa Visarion sau destinul vocației”, coordonată de Elena Saulea (Editura Junimea), și „Univers filmic – Alexa Visarion (Jurnal de spectator)” de Vasilica Bălăiță (Editura Artes).

Este director onorific al Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoşani, cetăţean de onoare al Municipiului Botoşani (1992), cetăţean de onoare al comunei natale Băluşeni (2015). A primit Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler, acordat de Preşedinţia României.

Este membru al Asociaţiei Autorilor de Film şi TV, UCIN, membru fondator U.A.R.F. Între anii 1985‑2005 a fost membru al The Association for Theatre Higher Education, ATHE (SUA), membru al Societăţii „I.L.Caragiale” (1979‑1985). Din 1971 este membru al Uniunii Teatrale din România – UNITER iar între anii 1985-2005 a fost membru al The Association for Theatre Higher Education (ATHE) – SUA și membru fondator al Societății „I.L.Caragiale” (1979-1985).

 Sursa: wikipedia.org & ideeaeuropeana.ro

“Nu știu cât contează în ziua de astăzi – adevărul… Nu mai știu dacă degradarea susținută și aclamată într-un climat viciat de prostie agresivă și ticăloșie interesată mai poate fi oprită… Nu pot ști dacă mistificarea în care ne place să viețuim dintotdeauna în spațiul miticist are acum momentul ei de desăvârșire sau încă proliferează…” citește continuarea aici https://tinyurl.com/mcpt2c2c